De acum intr-un loc nou ( www.catalingutu.ro )

In ciuda faptului ca nu am mai scris nimic in ultima vreme, am gasit timpul necesar sa creez un alt blog, unul de pe care nu ma voi mai muta, unul definitiv.
In urma incercarilor reusite sau mai putin reusite de a scrie, am decis sa inchei si capitolul "reggele.blogspot.com" si sa trec la catalingutu.ro

In concluzie, ma gasiti acum la http://www.catalingutu.ro/ , "locul de veci" al blogului meu de acum inainte.

20 de motive pentru care nu agreez Hip-Hop-ul

Cash sau numerar?

sau cat de proasta trebuie sa fie o persoana sa lucreze intr-o banca.

Azi, am fost nevoit sa merg in timpul serviciului la o banca, pentru o plata...Ca niciodata, suma X depusa numerar la ghiseul bancii intr-un cont de euro. Dialogul purtat cu don'soara responsabila cu incasarea banilor, mai jos:

- Buna ziua, doresc sa fac o depunere in contul X in valoare de "z-sprezece" Euro.

- Sigur, in 2 minute e ca si rezolvat, imi raspunde don'soara.

Astept...timp in care stimata vorbea de mama focului la telefon...

- Domnule, nu putem face depunerea dumneavoasta, imi spune pe un ton rastit.

- De ce? mirat eu, ca na, doar se depun bani zilnic in banci...

- Pentru ca nu puteti depune "CASH" in contul unui "P.J." (presupun ca PJ= persoana juridica) rezident cu administrator nerezident.

- Cum asa domnisoara? La orice alta banca este posibil, la dvs. nu?

- BNR nu da voie niciunei banci sa faca astfel de tranzactii, spune dansa gandind poate la postul de D.G. al bancii in cauza.

- Pai, bine bine, domnisoara dar eu cum fac plata aceasta?

- Puteti schimba euro in lei si depuneti lei in contul respectivului.

- Domnisoara, exista si un cont de euro, de ce nu pot face plata in acesta?

- Pentru ca nu puteti depune cash in contul P.J. -ULUI, domnule, ce nu intelegeti?

- Stiti, pentru mine CASH inseamna numerar, indiferent de moneda in care se face plata fie aceasta euro, leu, yen japonez, atata timp cat pun hartiile acestea colorate in fata dumneavoastra.

- Domnule, nu confundati euro cu leul.

- Domnisoara, nu confund nimic cu nimic, cand plata se face numerar sau CASH cum spuneti dumneavoastra, nu conteaza moneda atata timp cat eu va dau bancnote si dumneavoastra imi dati o foaie de varsamant.

- Domnule, schimbati euro in lei si puteti plati, dar nu pot accepta CASH de la dumneavoastra pentru P.J.-EUL caruia doriti sa-i faceti plata.

In fine, dupa doua (zeci) minute...am reusit sa fac plata...in lei (numerar) pentru ca domnisoara nu poate primi bani CASH...mai ales daca sunt euro.

Sexul FRUMOS

ATENTIONARE: 

Acest text nu este un pamflet si nici n-ar trebui tratat ca atare, nu este nici o lectie de misoginism servita pe tava de argint a gandirii anti feminine.

Intr-o zi normala ( NU 8 martie,cand femeile parca sunt in sevraj ) de primavara, sau aproape primavara, astenia sau poate soarele care stralucea puternic m-a facut sa fiu mai sociabil decat de obicei si sa ma las antrenat intr-un dialog cu o persoana total necunoscuta, de sex opus. Dupa doua fraze, realizez ca e ok, poate conversa, si mai ales nu sesizeaza ca discutia decurge dupa cum vrea singurul meu axon care se oboseste sa trimita impulsurile intre cei doi neuroni necesari unei discutii cu persoanele de sex opus (stiu ca este deja dublul neuronilor folositi de o blonda veritabila in gandirea de zi cu zi).
Vorbim; putin despre viata, putin despre serviciu, ceva mai mult despre muzica (aici...imi place sa cred ca eu vorbeam despre muzica iar ea, despre zgomot),hobby-uri si alte cele. Dupa 15 minute de conversatie, facem un schimb de numere de telefon (deh...mobilele astea, mai indispensabile decat indispensabilii) in ideea ca ne putem revedea si continua ceea ce parea a fi...(aici las loc de interpretare).
La ceva timp dupa, in lipsa de ocupatie...folosesc numarul de telefon al persoanei in cauza, in ideea unei cafele in doi la sfarsit de zi. Surprinzator, isi aminteste cine sunt, accepta invitatia si iesim. Bem o cafea (mai mult eu...ea prefera sucul de morcovi) intr-un bar cu nume de pasare ce renaste din propria-i cenusa vorbind despre fluturi, vreme si melci (un alt mod de a spune ca am vorbit despre nimic), ne plimbam vreme de un ceas, perioada in care discutia a devenit mai mult decat serioasa (a se intelege aici : moda, machiaj si trend-uri), ne oprim in alt bar, savuram un ceai  si...consider ca e de bun simt sa nu las o domnisoara singura noaptea pe strazi si sa o conduc acasa (asa cum ar face orice cavaler de epoca moderna care si-a pierdut sau nu si-a permis un armasar care sa manance jaratec). Pe drum surpriza...stimata domnisoara incepe “sa galopeze” pe campie (ar fi devansat si cel mai rapid cal de pe hipodromul din Ploiesti) cum ca nu e pregatita pentru o relatie, ca tocmai ce a pus punct uneia lungi de cand apa si pamantul, ca ar fi facut orice sa nu se rupa legatura speciala pe care a avut-o cu Fat-Frumosul ei dus la Muma Padurii (desigur trecuta prin mana a numerosi hair-stilisti si make-up artisti, siliconata si botox-izata ). SSSSTTTTOOOOPPPP.

MORALA:

1.                          Fetelor...nu suntem Feti Frumosi iar o seara de socializare nu este o cerere in casatorie.

2.                          Nu toti cei ce te baga in seama vor sa te bage si in pat.

3.                          Fostul, e fost, ramane unde e (in cazul acesta, calare pe matura Mumei Padurii).

4.                          Ultima dar nu cea din urma: Beauty without brain is nothing.

P.S. Pentru cei interesati de continuare: NU EXISTA.

Demolatori profesionisti

In week-end, neavand ce face, am mers acasa in orasul natal. 

Am fost uimit sa vad cum o "Gradina de vara" care ma fascina in perioada copilariei, alaturi de o "Alimetara" in care tot timpul gaseam "mentosane" au fost demolate si vandute caramida cu caramida de catre rromii din oras. Din nefericire, am uitat aparatul foto, dar, am reusit sa obtin doua fotografii "reusite" printre indemnurile rromilor de a-i poza "Sa vada si americanii cum facem noi bani. fara sa muncim cu acte", asa cum mi-a strigat unul dintre acestia.

Dorinte...

Nu stiu cum, nu stiu de ce, dar, un gand nu-mi da pace...
Acum cativa ani, incercam sa "fur" cand cineva ma intreba varsta...vroiam sa fiu mare. Acum sunt mare...si cand ma gandesc ca urmeaza sa implinesc 27 de ani...parca mi-e rusine sa o recunosc. Vreau sa fiu mic, macar cu 15 ani mai mic...sa retraiesc clipele de atunci, primul sarut, sa retrimit/primesc biletele colorate, parfumate, sa astept cu sufletul la gura Generatia Pro si Geanina Corondan, sa fiu lipsit de grijile din ziua de azi si totul sa fie roz.
Pur si simplu, viata isi urmeaza cursul dar, nu-mi place. Vreau din nou sa ies fara teama de raceala sa ma dau cu sania, sa ma bat cu bulgari de zapada si sa ma intorc acasa mai mult inghetat decat ud. Vreau sa imi regasesc colectia de cartonase Cabbage Patch Kids si sa o completez, sa mestec cu placere o guma "Turbo" si sa mamanc o inghetata ambalata precum untul. Vreau toate lucrurile acelea simple care atunci reprezentau bucuriile vietii si vreau sa uit ca sunt matur, ca am griji si nevoi, altele decat cele de atunci.

Am revenit, sau...asa imi place sa cred.

Dap...dupa lungi pauze, am tendinta sa revin la scris, la povesti, la sentimente si trairi care mai de care mai intense. Poate asa e normal, poate asa trebuie sa fie, zic eu.
Una peste alta, acum, cand a trecut anul, realizez dupa ce am tras linie ca n-am realizat nimic. Tipic mie, niciodata nu imi iese nimic. Ce sa fac? Nimic, bineinteles. N-are rost sa ma agit si sa nu reusesc in loc sa stau calm si sa-mi iasa...ochii.
Nu-i asa? Nu gandesc bine? Ce daca nu-ti place, nici pt mine nu e tocmai placut, dar, e practic. Realizez ca e 16:37 - iar am uitat sa-mi iau bilet la LOTO...iar nu castig. Sa dea naiba...