Cash sau numerar?

sau cat de proasta trebuie sa fie o persoana sa lucreze intr-o banca.

Azi, am fost nevoit sa merg in timpul serviciului la o banca, pentru o plata...Ca niciodata, suma X depusa numerar la ghiseul bancii intr-un cont de euro. Dialogul purtat cu don'soara responsabila cu incasarea banilor, mai jos:

- Buna ziua, doresc sa fac o depunere in contul X in valoare de "z-sprezece" Euro.

- Sigur, in 2 minute e ca si rezolvat, imi raspunde don'soara.

Astept...timp in care stimata vorbea de mama focului la telefon...

- Domnule, nu putem face depunerea dumneavoasta, imi spune pe un ton rastit.

- De ce? mirat eu, ca na, doar se depun bani zilnic in banci...

- Pentru ca nu puteti depune "CASH" in contul unui "P.J." (presupun ca PJ= persoana juridica) rezident cu administrator nerezident.

- Cum asa domnisoara? La orice alta banca este posibil, la dvs. nu?

- BNR nu da voie niciunei banci sa faca astfel de tranzactii, spune dansa gandind poate la postul de D.G. al bancii in cauza.

- Pai, bine bine, domnisoara dar eu cum fac plata aceasta?

- Puteti schimba euro in lei si depuneti lei in contul respectivului.

- Domnisoara, exista si un cont de euro, de ce nu pot face plata in acesta?

- Pentru ca nu puteti depune cash in contul P.J. -ULUI, domnule, ce nu intelegeti?

- Stiti, pentru mine CASH inseamna numerar, indiferent de moneda in care se face plata fie aceasta euro, leu, yen japonez, atata timp cat pun hartiile acestea colorate in fata dumneavoastra.

- Domnule, nu confundati euro cu leul.

- Domnisoara, nu confund nimic cu nimic, cand plata se face numerar sau CASH cum spuneti dumneavoastra, nu conteaza moneda atata timp cat eu va dau bancnote si dumneavoastra imi dati o foaie de varsamant.

- Domnule, schimbati euro in lei si puteti plati, dar nu pot accepta CASH de la dumneavoastra pentru P.J.-EUL caruia doriti sa-i faceti plata.

In fine, dupa doua (zeci) minute...am reusit sa fac plata...in lei (numerar) pentru ca domnisoara nu poate primi bani CASH...mai ales daca sunt euro.

Sexul FRUMOS

ATENTIONARE: 

Acest text nu este un pamflet si nici n-ar trebui tratat ca atare, nu este nici o lectie de misoginism servita pe tava de argint a gandirii anti feminine.

Intr-o zi normala ( NU 8 martie,cand femeile parca sunt in sevraj ) de primavara, sau aproape primavara, astenia sau poate soarele care stralucea puternic m-a facut sa fiu mai sociabil decat de obicei si sa ma las antrenat intr-un dialog cu o persoana total necunoscuta, de sex opus. Dupa doua fraze, realizez ca e ok, poate conversa, si mai ales nu sesizeaza ca discutia decurge dupa cum vrea singurul meu axon care se oboseste sa trimita impulsurile intre cei doi neuroni necesari unei discutii cu persoanele de sex opus (stiu ca este deja dublul neuronilor folositi de o blonda veritabila in gandirea de zi cu zi).
Vorbim; putin despre viata, putin despre serviciu, ceva mai mult despre muzica (aici...imi place sa cred ca eu vorbeam despre muzica iar ea, despre zgomot),hobby-uri si alte cele. Dupa 15 minute de conversatie, facem un schimb de numere de telefon (deh...mobilele astea, mai indispensabile decat indispensabilii) in ideea ca ne putem revedea si continua ceea ce parea a fi...(aici las loc de interpretare).
La ceva timp dupa, in lipsa de ocupatie...folosesc numarul de telefon al persoanei in cauza, in ideea unei cafele in doi la sfarsit de zi. Surprinzator, isi aminteste cine sunt, accepta invitatia si iesim. Bem o cafea (mai mult eu...ea prefera sucul de morcovi) intr-un bar cu nume de pasare ce renaste din propria-i cenusa vorbind despre fluturi, vreme si melci (un alt mod de a spune ca am vorbit despre nimic), ne plimbam vreme de un ceas, perioada in care discutia a devenit mai mult decat serioasa (a se intelege aici : moda, machiaj si trend-uri), ne oprim in alt bar, savuram un ceai  si...consider ca e de bun simt sa nu las o domnisoara singura noaptea pe strazi si sa o conduc acasa (asa cum ar face orice cavaler de epoca moderna care si-a pierdut sau nu si-a permis un armasar care sa manance jaratec). Pe drum surpriza...stimata domnisoara incepe “sa galopeze” pe campie (ar fi devansat si cel mai rapid cal de pe hipodromul din Ploiesti) cum ca nu e pregatita pentru o relatie, ca tocmai ce a pus punct uneia lungi de cand apa si pamantul, ca ar fi facut orice sa nu se rupa legatura speciala pe care a avut-o cu Fat-Frumosul ei dus la Muma Padurii (desigur trecuta prin mana a numerosi hair-stilisti si make-up artisti, siliconata si botox-izata ). SSSSTTTTOOOOPPPP.

MORALA:

1.                          Fetelor...nu suntem Feti Frumosi iar o seara de socializare nu este o cerere in casatorie.

2.                          Nu toti cei ce te baga in seama vor sa te bage si in pat.

3.                          Fostul, e fost, ramane unde e (in cazul acesta, calare pe matura Mumei Padurii).

4.                          Ultima dar nu cea din urma: Beauty without brain is nothing.

P.S. Pentru cei interesati de continuare: NU EXISTA.